Istoria culturismului

SCURT ISTORIC - CULTURISM 

Desi in aceasta perioada nu se poate vorbi despre "culturism" in acceptiunea actuala a cuvantului, nu putem ignora importanta pe care vechii greci o acordau dezvoltarii armonioase a corpului. Heracle, cel mai iubit erou al mitologiei elene, era o intruchipare a fortei si a inteligentei, atribute ce nu puteau fi concepute separat. Marturie a idealului corpului atletic sunt si statuile celebre ale Antichitatii: "Discobolul" (Myron), "Doriforul" (Policlet), "Herakles" (Glikon). Relevanta ni se pare si legenda lui Milon din Crotona, despre care se spune ca ridica un vitel in spate si il purta zilnic in jurul stadionului, pana cand animalul 
a ajuns la greutatea de 600 de kg. Iata ca principiul piramidarii greutatilor isi are radacini in cele mai indepartate timpuri. Marii filosofi greci au acordat o atentie sporita dezvoltarii fizice. Astfel, Platon considera ca ingrijirea corpului este o adevarata stiinta, o "sophia". Aristotel considera gimnastica indispensabila. Nu era rusinoasa vederea unui corp gol, ci vederea unui corp urat. Romanii au preluat de la greci idealul atletului ca simbol al fortei si al virilitatii, luptele de gladiatori reflectand aceasta conceptie.