Aminoacizii in culturism

Aminoacizii sunt "cărămizile" din care sunt alcătuite proteinele. Aminoacizii sunt elemente indispensabile în alimentaţia oricărui om sau animal. Lipsa unuia dintre aceştia se va resimţi la nivel general, eficacitatea celorlalţi fiind considerabil redusă. Aminoacizii sunt substanţe din care în combinaţie cu azotul rezultă proteinele şi nu constituie doar unităţile componente ale acestora, ci şi produşii rezultaţi în urma digestiei lor. În prezent sunt cunoscuţi un număr de aproximativ douăzeci şi doi de aminoacizi. Nouă dintre aceştia, sunt aminoacizi esenţiali. Aminoacizi esenţiali nu pot fi sintetizaţi de către organism şi trebuie luaţi din alimente sau din suplimente cu aminoacizi (proteine). Histidina, un alt aminoacid, este considerat esenţial doar pentru copii. Pentru că organismul uman să fie în stare să sintetizeze şi utilizeze în mod cât mai eficient proteinele, este nevoie ca toţi aminoacizii să se găsească în proporţii corespunzătoare. Lipsa ori prezenta în cantitate insuficientă a oricărui aminoacid va reduce în mod proporţional eficacitatea celorlalţi. Cei nouă aminoacizi esenţiali sunt: histidina, izoleucina, leucina, lisina, metionina, fenilalanina, treonina, triptofanul, valina. Ceilalţi aminoacizi cunoscuţi sunt: alanina, arginina, acidul aspartic, ornitina, cisteina, cistina, prolina, acidul glutamic, serina, glutamina, glicina.

Aminoacizii esenţiali sunt necesari pentru sinteza unor substanţe biologice importante în organism: hormonii tiroidieni, catecolaminele (fenilalanina/tirozina), serotonină (triptofan), histamina (histidina) etc. Iată care este rolul fiecarul amionacid esenţial în organism:

Valina - insuficienţa ei în alimentaţie provoacă scăderea consumului de hrană şi dereglări de coordonare a mişcărilor;
Lizina - intră în componenţa triptofanului şi metioninei. Insuficienţa de lizina în dieta are drept consecinţă dereglarea circulaţiei sanguine, micşorarea numărului de eritrocite în sânge şi a conţinutului de hemoglobină, provoacă oboseala muşchilor, dereglări în calcificarea oaselor, cefalee, vertijuri, greaţă, voma, anemie;
Metionina - normalizează metabolismul lipidelor şi al fosfolipidelor în ficat şi se recomandă la profilaxia şi tratarea aterosclerozei. Metionina este necesară la funcţionarea suprarenalelor şi la sinteza adrenalinei;
Treonina - în lipsa ei se micşorează masa corpului şi încetineşte creşterea;
Triptofanul - participă la sinteza albuminei şi globulinei şi menţinerea echilibrului azotat, la sinteza proteinelor serice şi a hemoglobinei, a acidului nicotinic şi joacă un rol important în profilaxia pelagrei;
Fenilalanina - participă la normalizarea funcţiei glandei tiroide şi a suprarenalelor;
Histidina - participă la sinteza hemoglobinei. Decarboxilarea histidinei contribuie la formarea histaminei, care dilată vasele, măreşte permeabilitatea pereţilor lor;
Leucina - contribuie la normalizarea bilanţului de azot, a metabolismului proteic şi glucidic;
Izoleucina - intră în componenţa proteinelor organismului. Lipsa izoleucinei în raţia alimentară provoacă echilibru azotat negativ;

BCAA - Aminoacizi cu lanţuri ramificate (BCAA- branched chain amino acids)
Aminoacizii cu lanţuri ramificate au ca rol principal economisirea glicogenului. Cei trei aminoacizi sunt isoleucina, leucina şi valina. Cantităţi foarte mari de leucina pot creşte masă musculară şi avea un efect anticatabolic(peste 50 de grame pe zi). Doza obişnuită este de 4g valina, 2g isoleucina, 2g leucina pe porţie. În ultimul timp leucina a câştigat teren fiind considerată cheia creşterii musculare şi recomandându-se cantităţi mai mari din acest aminoacid.

O gamă foarte largă de aminoacizi găsiţi aici: click aici !

Tweet

Adauga un comentariu

Numele tau:


Comentariul tau: Nota: Codul HTML este citit ca si text!

Introduceti codul din imagine:

Adauga comentariul